In iarna 2014 - 2015 imi imaginam deja sarbatorile in casuta de pe deal, cu familia in jurul mesei. Dar casa noastra era doar un proiect pe hartie, asa ca m-am decis sa fac... masa.
In tamplaria unde fabricam componentele pentru casa, au aparut niste butoaie vechi de tuica. La suprafata, doagele aratau rau, dar dupa ce au taiat cateva sa le puna pe foc, am observat ca miezul era sanatos si arata superb. Lemnul fiind curbat, nu te incuraja sa faci ceva din el, dar m-a incantat ideea ca pot refolosi acest material vechi si nu e nevoie sa tai copaci noi pentru a ne bucura de o masa frumoasa de stejar.
Solutia a fost simpla: iau doagele si decupez bucatile drepte din ele, le standardizez (aceeasi sectiune insa lungimi diferite) si le imbin in dinti, lamelele rezultate se pun una langa alta si se incleiaza pana se obtine o placa mare (e nevoie de o presa care le preseaza cu o forta de mai multe tone incat imbinarea sa se faca perfect). Din placa obtinuta am taiat elementele necesare si munca a continuat acasa.
Imbinare in dinti - se frezeaza in capatul unei bucati un model dintat mama si la capatul altei bucati un model dintat tata care se potrivesc perfect una in alta, dupa care se incleiaza.
Acasa am luat niste lemne vechi din camara si am experimentat pana am gasit imbinarea perfecta pentru blat si picioare. Putin frezat, putin gaurit, doua suruburi si gata!
Cu freza superioara (cu un cap cu 45° si rulment de ghidaj) am tesit toate canturile si i-am dat o forma placuta. Dupa 3 randuri de slefuit (granulatie 120, 260 si 400) am fost multumit de rezultat!
Acesta este cel mai frumos moment, cand vezi, dupa mai multe zile, cum obiectul tau incepe sa aiba forma dorita si, cateodata, arata mai bine decat ti-ai imaginat.
La final am tratat toata masa cu mai multe straturi de ulei de in si dupa fiecare strat am slefuit "mustatile" care mai apareau pe suprafata.
Fiindca am vrut sa pastrez textura lemnului vizibila si palpabila am facut un truc simplu: ca sa nu balteasca uleiul, am sters dupa cateva minute fiecare strat aplicat cu o carpa moale si uscata, iar dupa fiecare slefuit am aspirat foarte bine suprafata de praf ca sa ramana capilarele deschise.
Masa noastra este reciclata din bucati vechi de lemn si totusi este unul dintre cele mai frumoase locuri din casa noastra!
